N-ai cu cine ma….n-ai cu cine

Nu inteleg nici sa ma tai de ce unii poarta ochelari de soare atunci cand se afla in club. in primul rand…oameni buni care parcticati acest sport extrem…tin sa va anunt ca in club NU ESTE SOARE!. (Soarele fiind factorul care a cauzat aparitia acestor accesorii…)

doi…in localurile de noapte este deja intuneric….ce mai poti tu vedea de dupa ochelarii aia fitzosi Dolci & Gaban? Cum reusesti sa bei, sa fii mai ceva ca o cartita si sa mai vrei sa mai si agati gagici…pai de unde stii care este tinta? iti tii tot timpul un prieten de incredere la dreapta ta?

de ce or fi crezand unii ca gagicile sunt impresionate de tipii cu ochelari de soare? Adica probabil ca isi imagineaza ca spun…mamaaa….fata! ia uita-te la ala! iti dai seama ce vedere are daca razbate prin lentilele alea fumurii?…mai ceva ca Superman! si fata! nu te uita acum ca are faţa indreptata catre mine…cred ca ii plac…

intre timp el catre sine: ma…am intrat prin dreapta asa…apoi am cotit stanga…asta dupa calculele mele ma plaseaza acum undeva prin spatele barului…hai ca ma uit si eu spre intrare…poate ma observa si pe mine vreo gagica..

bine..asta este una dintre teorii…a doua teorie ii avantajeaza pe ochelaristi….care avand in vedere faptul ca nu disting mai nimic din jurul lor isi pot permite sa pipaie pe oricine spunand: imi pare rau…scuze…nu vad!

Zece motive pentru care noaptea este mai tare decat ziua

1. noaptea poti sa bei oricate pahare fara sa-ti spuna nimeni - mamaaa uite cum bea la ora asta

2. noaptea poti sa te imbraci oricum ca nu te vede nimeni prea bine

3. noaptea poti sa spui prostii sub scuza..ce vrei dom’le..sunt obosit

4. noaptea de doua ori mai multe persoane decat ziua ti se par frumoase si de trei ori mai multe ti se par accesibile

5. noaptea toate strazile par curate, pisicile negre, masinile spalate si portofelul plin

6. noaptea…o serie de sunci dispare ca prin minune

7. noaptea faci cu siguranta mai mult sex decat ziua

8. noaptea de cinci ori mai multe idei ti se par geniale si tot noaptea pui in practica de cinci ori mai putine idei decat ti-ai propus in timpul zilei

9. noaptea daca te uiti la ceas poate fi si tarziu si devreme in acelasi timp

10. filmele se vad mai misto noaptea si posturile se scriu mai repede

Reteta

se ia una bucata arina de par si se tranteste un mijlocul lumii…se invarte bine ca sa isi piarda orientarea si ca sa nu mai stie incotro sa o apuce…i se pun doua feluri de oameni in fata…bine intentionati si rau intentionati…eventual se adauga o esarfa la ochi ca sa-i incurce..ceea ce, culmea, chiar face !..apoi se prepara o serie de situatii conjuncturale, penibile, stanjenitoare, nepotrivite asezonate cu mici coincidente.  Se aplica peste amestecul creat si astfel se obtine un ghiveci gras, greu de digerat, putin ars, mult prea iute si chiar prea sarat…care va fi servit cald, ba nu! ferbinte….Pofta buna!

Da-mi numarul tau de telefon

Mai e cineva in Romania care NU are telefon mobil? Frate..unde te duci..unde te uiti…toti sunt cu telefonul lipit de ureche….aaa…. pardon…sau au casca…Nu neg…unii oameni chiar au nevoie de comunicare continua..si asta prin natura serviciului…dar nu-mi explic ce naiba face ţaţa leana din varful muntelui la cei 70 de ani ai sai cu un nokia ultimul tip….

tra la la la…tra la la laa…..suna telefonul pe ritmurile ultimului hit akcent(sau cum naiba s-o scrie)…la care tanti isi coboara ochelarii…ca na..ii are pe nas pe aia de distanta…apropie telefonul de ochi si cu greu nimereste butonul verde….apoi…gratios isi ridica baticul de pe urechea dreapta…si intr-o miscare rapida isi lipeste telefonul de cap…alo…evident…ca nu aude…ALO!!! ALOOO!!! tipa si mai tare….DAAAAA! urla in asa hal incat as putea jura ca cel care se afla la capatul firului ar putea sa o auda si fara ajutorul companiilor de telefonie mobila…DA MAICA!…ACUM TE AUD!!!….AM FOST LA PIATA…DAAA…DAAA…AM CUMPARAT PRAZ SI BORS…DA, MAMA!…DA….si discutia continua…

telefonul a devenit asa o mega fitza in Romania incat acum pana si cersetorul de pe strada are telefon (si de cele mai multe ori chiar mai performant decat al meu)…parca il si aud…”Alo! da ma…cat ai scos azi? hai ca ne vedem la colt…stai asa…au…stai ca nu pot sa mai vorbesc…trece o cucoana bogata p-aci..ma duc sa o usurez de bani…hai pa…vorbim vorbim….spor la munca!”

pana si aia mici au mobil!…si isi dau mesaje in clasa a patra…si se bipuiesc…Doamne..ma intreb..oare…cum or fi reusit ai mei sa ma creasca fara toata tehnologia asta….

Tu cum iti petreci ziua de 14 iulie? ;))

July 1 is Creative Ice Cream Flavor Day and Build A Scarecrow Day
July 2 is Visitation Of The Virgin Mary Day
July 3 is Stay Out Of The Sun Day and Compliment Your Mirror Day
July 4 is National Country Music Day and Tom Sawyer Fence-Painting Day
July 5 is Workaholics Day
July 6 is National Fried Chicken Day
July 7 is National Strawberry Sundae Day
July 8 is Video Games Day
July 9 is National Sugar Cookie
July 10 is Clerihew Day
July 11 is National Cheer Up The Lonely Day
July 12 is National Pecan Pie Day
 July 13 is Fool’s Paradise Day
July 14 is National Nude Day
 July 15 is National Tapioca Pudding Day and Respect Canada Day
July 16 is International Juggling Day
July 17 is National Peach Ice Cream Day
 July 18 is National Ice Cream Day and National Caviar Day
 July 19 is Flitch Day
July 20 is Ugly Truck Contest Day
July 21 is National Tug-Of-War Tournament Day
July 22 is Ratcatcher’s Day
July 23 is National Vanilla Ice Cream Day

 July 24 is Amelia Earhart Day
July 25 is Threading The Needle Day
 July 26 is All Or Nothing Day
July 27 is Take Your Pants For A Walk Day
July 28 is National Milk Chocolate Day
July 29 is Cheese Sacrifice Purchase Day
July 30 is National Cheesecake Day
July 31 is Parent’s Day
 

z=x+y

astazi mi-am amintit ca ma enerveaza foarte multe chestii…eh…ce inseamna sa stai degeaba….

spre exemplu

mi-am amintit ca nu pot sa sufar ca in bucuresti de fiecare data cand stai si astepti pe cineva…aproape mai mereu…exact ca musca din poveste apare si mesajul : “vezi ca intarzii x minute”…plus scuzele de rigoare…ei bine…in capitala mirificei romanichi…acest mesaj este efectul urmatoarei ecuatii: Z=X+Y…

z-nervii adunati in minutele pe care ai fost nevoit sa le astepti…asta doar pentru ca “traficul” si-a bagat iar coada

x- reprezinta minutele anuntate drept intarziere

iar y este mai mare sau egal cu x

nimeni…dar absolut nimeni nu spune sincer cat intarzie…

Alo! da ma…ajung acum!…asta se traduce prin cinci minute…..

ajung in cinci…aici clar avem de-a face cu cel putin zece

iar cand spune ca mai are zece minute…ei bine…atunci poti sa dai o tura de parc…sa fumezi vreo trei tigari…sa o suni pe maica-ta pentru inca o repriza de cearta…sa-ti cumperi un ziar…si chiar sa faci si un mic shopping…

int-un final ajunge…exact cand z tindea sa atinga valori imposibil de calculat…

si atunci ca de fiecare data de altfel te trezesti neajutorat in fata aceleiasi replici care iti anuleaza si iti va anula mereu orice reactie negativa:

“imi cer mii de scuze dar n-am avut ce sa fac. am plecat la timp de acasa dar am ramas blocat/blocata in trafic. sper ca nu ma astepti de mult”…si atunci zambesti asa in coltul gurii dai din mana a iertare…

ce sa-i faci?..traficul…

Zzzz

De ce peste tot somnul este ilustrat cu o serie de z-uri…mari si mici…adica cine o fi spus intr-o zi…gata…z-ul e pt somn..nici o alta litera..nici o alta combinatie de sunete…doar z…as vrea sa-l vad si eu pe ala care doarme si face zzzzz…zzzz…zzz…in timpul asta…putem gasi cel mult un s…poate un r din gat…dar in niciun caz un z….bataie de joc dom’le…bataie de joc…

post dintr-ala…

Nelinistea imi iese prin toti porii. simt o tensiune puternica ce imi curenteaza fiecare nerv si emotie. ma simt de parca as fi baut o suta de cani de cafea. cu toate astea mi-e somn…ochii mi se inchid si totusi muschii mi se contracta spasmodic la fiecare secunda…ma gasesc intr/un fel de sevraj…trebuie sa schimb ceva…trebuie sa fac ceva…inca nu stiu ce…dar simt ca ma preseaza…si imi tot spun ca de maine…de maine…gata! incep alta viata…dar de fiecare data maine se transforma in azi…iar promisiunea mea nu se refera niciodata la ziua de astazi…si tot asa…traiesc cumva in viitor…trebuie sa aduc viitorul in prezent…acum! totul trebuie sa se intample acum…gata cu maine …gata cu ieri…

vama…vama..vama

                      

 

Oficiul de puncte

Care-i treaba cu punctul din oficiu?  toti profii promit puncte din oficiu…cate unul, cate doua…si unii mai generosi chiar cate trei…unii le dau, altii nu…si asta ma face sa ma intreb unde naiba e oficul asta unde se dau puncte…ca tare l-as mai vizita…cred ca profesorii sunt distribuitori autorizati..or fi avand abonamente…vreau si eu…sunt sigura ca oficiul asta de puncte e asa…un ghiseu cu o tanti cu ochelari pe nas care spune mereu cu un glas pitigaiat si sec..

Mdea! ce doriti? puncte doamna…stiti…am si eu acum o lucrare..un examen…si vreau si eu vreo doua puncte de la dumneavoastra…asteptati dom’le asteptati sa vad daca mai am…ce fel de puncte sa fie? pentru ce materie? hai dom’le zi mi repede ca mai stau si altii la coada…pentru DARP doamna, pentru DARP…imi pare rau…dar nu va pot da decat un punct, e bine? da doamna, e bine…multumesc frumos!

Misterul din pantof

sosetele…unde se duc sosetele..nu stiu daca si voua vi se intampla…dar la noi in casa exista aceasta problema…oricat de multe sosete am avea…niciodata nu avem destule…incep sa cred intr-un spirit malefic care fura ciorapi, atentie, niciodata doi de acelasi fel si ii duce pe un taram indepartat….

unde dispar dom’le sosetele…cumperi…cumperi si te trezesti vineri seara cu cinci minute inainte sa fugi in oras ca ai ramas fara sosete…de ce nu sunt si astea ca hainele..adica iti iei sa zicem x perechi…si le ai pana cand iti iei alte y perechi…de ce x este variabil? adica e clar ca nu le pierdem pe strada…auzi? nu te supara..vezi ca ti-ai pierdut un ciorap…nu auzim nicodata asa ceva, nu? ei bine, atunci marea mea dilema se concentreaza asupra hotului…trebuie sa existe, nu? altfel cum de dispar? in concluzie daca aveti vreo informatie despre infractor, va rog sasemnalati de urgenta…pana acum stim asa:

este barbat (asta este evident intrucat o femeie probabil ca nu ar lua chestii desperecheate)

este slab - pentru ca altfel nu ar fi atat de silentios

are evident un fetis in legatura cu ciorapii - de toate culorile

si probabil ca nu este casatorit…pentru ca daca ar fi nevasta-sa ar avea grija sa-i cumpere ea sosete

in concluzie daca stiti mai mult decat mine..va rog anuntati-ma! Trebuie sa-l prindem (eventual cu ciorapii-n sac)

Test Emo

O fi existand vreun test la care sa nu ies la mijloc…

Esti 46% Emo. . Poti mai mult de atat, nu crezi? Ei bine.. oricum.. multumesc ca ai jucat…

Fata!

fata…hai fata in stanga..hai fata in dreapta…uite fata ce pantofi…du-te fata de aici…de ce fata…de ce isi vorbesc fetele cu apelativul fata? adica ce…ele nu stiu ca sunt fete? sau mai verifica din cand in cand ca sa se asigure…ce-i drept vremurile s-au schimbat..s-a vazut barbat insarcinat? s-a vazut! asa ca se pare ca un mic control din cand in cand nu strica….

oare “fa” vine de la fata? asa cum ba o veni de la baiat…hai baiat sa-i tragem un fotbal…hai baiat sa te fac la un CS….asa?

stiam o poezie foarte de prost gust de prin popor..dar deh…se potriveste cu tema postului asa ca o redau: “fata-i fată cât nu fată, dar când fată, fată, fată”…HA HA HA….aaa..nu-i amuzant..stiu.. :(…dar ma de la ce o fi venind?

ma intreb daca si apelativul fa “se scrie” (a se intelege ca in messengereasca) tot cu h mut ca baH si maH? N-am sa inteleg nicioadata ce e cu invazia asta de h-uri…avem: aham…ihi…hmmm…bah…mah…sh(folosit drept “diacritica”) ..tuh..etc

Oricum…vad ca o iau iar pe campii…asa ca sa revin la intrebarea mea initiala: De unde si pana unde apelativul de fata?

Sesiune

Astazi iau examenul de maine…ma relaxez si las informatia sa-mi gadile circumvolutiunile….mai ascult o melodie doua…ma hlizesc cu o prietena cu gandul la cai verzi pe pereti si….ma gandesc in perspectiva…pana cand orizonturile mele se ingusteaza si ajung un punct de vedere….mai inchid din cand in cand un ochi…iar pe celalalt il las sa vegheze…si asa trece sesiunea…bine-mi pare…n-am gradina si nici floare…somnul devine din ce in ce mai pretios, iar lipsa lui din ce in ce mai chinuitoare…ma zvarcolesc printre cursuri si seminarii si astept sa ma destept…nu merge..ma intorc pe partea cealalta si oftez..nici asa…ma ridic in capul oaselor si intind mana catre tastatura…degetele gonesc frenetic….astazi am cunoscut pe cineva cu numele tau…eu cred ca ti l-a furat…i-am retinut semnalmentele sa stii….Arina! Fumezi o tigara? pai fumez ca si asa trebuie sa fac o pauza de la invatat…gata…uite..e fix..pana la si un sfert si apoi chiar ca nu ma mai ridic de la masa….

Care mai doreste, care mai pofteste…

Bai…. mi-e frica de injectii…nu mi-e frica sa umblu hai hui in miez de noapte pe strazile obscure ale bucurestiului, nu mi-e frica de examene…nu mi-e frica de paianjeni (si nici de elefanti)..nu mi-e frica de avion, de clovni, de straini, de confruntari, de fantome, de caini, de ape adanci si nici chiar de bau bau(vorba unui cantec foarte kitchos)…dar ma ingrozesc injectiile…si cum de ceea ce iti e frica de aia nu scapi…

paf…a decretat doctorita: “Na d-aici 12 de polidin!” dar nuuu…va rog..stiti…nu putem face altfel? A fost de neinduplecat…dupa cateva zile..ma duc la policlinica..buna ziua..nu va suparati..am venit si eu pentru o injectie…

“a! perfect…chem imediat pe cineva…13 ron!” Cam piperate injectiile astea, mi-am spus…azi asa..maine asa si portofelul se tot golea….am ajuns la concluzia ca nu merita…asa ca da-i la convins pe cei din jur…Hai ma..care imi face si mie o injectie? Si sa-i vezi doamne cum fugeau ca dracu’ de tamaie…care incotro….

Dar iata ca apare Ana! ce nume siiiimpluuu….si ce colega de apartament curajoasa! “Ia hai ma..ca iti fac eu!” si una mai speriata decat alta….Hai la intepat…eu imi tot repetam…13 ron..13 ron…un pachet de tigari si doua beri..un pachet de tigari si doua beri….unu’ doi trei si…acul se afunda in carne…te doare?

nu nu….scrasnit din dinti..gandit la iepurasi roz pe campii de grau abia incoltit…e bine ma? spune daca te doare…sa fac mai incet….schimbat iepurasii roz pe pisici rosii si campul pe desert…et voila! gata!..spirtul de rigoare..un plasture…si un zambet usurat pe fata mea….

ana….alba…ana! tremuri? ana…ti-e bine?…ana: o tigara repede! dar si-a revenit in scurt timp…si asa…ana…are in fata un viitor stralucit in ale medicinei…

pt alti zgarciti suferinzi ca mine..rezervarile se fac la 0754477673 intre orele 17 si 21… va asteptam!…tarif negociabil..in functie de gradul de prietenie…

p.s va rog..fara comentarii moraliste..da’ nu trebuia..ca alea alea..daca se intampla ceva…ne-am documentat bine inainte….plus ca nu era chiar prima injectie pentru ana…

Nu incepe..ca nu stiu cum sa reactionez

Te rog sa nu plangi….te rog frumos sa nu incepi… nu ma pricep la consolari…serios…ma simt groaznic de neputincioasa in fata unor lacrimi. ma dezarmeaza total si nu pot decat sa rezonez la durerea ta…insa asta nu se vede, nu? sprancenele sunt usor ridicate, ochii mari si buzele descriu un arc trist de cerc…asta este tot ce pot sa fac..de aici si pana la cuvinte e mult…stai linistita! o sa treaca si asta….nu te merita..ai sa gasesti pe altcineva mai bun…zi mersi ca nu a fost mai rau…si..cea din urma replica (una dintre cele mai neinspirate)…nu are rost sa plangi….cam asta-i tot ce pot sa zic…stupid,nu? Nu stiu sa consolez oameni…pur si simplu e greu ca in acele momente sa fiu creativa..asa ca te rog….nu plange..ca nu stiu ce sa fac…

Signs…

Ehe…folositoare si proiectele astea pentru la facultate…dau peste tot soiul de chestii amuzante

Am dam dez…dizi mani frez

un elefant se legana pe o panza de paianjen…si fiindca ea nu se rupea a mai chemat un elefant …si tot asa..in copilaria mea..elefantii incapeau cu totii pe o panza de paianjen super-rezistenta….

eh..dar au trecut anii..unul dupa altul si realitatea a devenit din ce in ce mai urata…si elefantii au distrus panzele de paianjen, lupul a prins iepurasul, alba ca zapada a intrat in moarte clinica iar cei sapte pitici si-au facut sindicat…casuta din padure a fost retrocedata…capra l-a dat in judecata pe lup pentru intrare prin efractie si furt de identitate…praslea si-a deschis o consignatie unde isi vinde merele, vrajitoarea a dat anunt la ziar si sustine ca ea este cea mai adevarata fiica a mamei Miriapod…dorothy si-a facut asigurare pe casa impotriva calamitatilor naturale…fetita cu chibriturile a ajuns intr-un centru de plasament si acum se prostitueaza pe sume de nimic…. imparatul verde s-a asociat cu imparatul rosu si fac afaceri imobiliare cu jumatati de imparatie…..iar cenusareasa le-a dat in judecata pe surorile ei pentru incalcarea normelor de protectie a muncii, a castigat procesul si cu banii incasati si-a luat zece perechi de pantofi…

THE END

Smart print

Heaven and Hell

Radiera cu scuipici…

Mda…azi..”m-am ignorat” cu doua persoane…doua in aceeasi zi…doua doamne si toate doua (a se intelege ca D mare e optional)* a fost amuzant oarecum…si poate si mai comod…un fel de stergere a memoriei…cumva cred ca e cel mai bine asa…oare cum ar fi sa stergi cu o guma oameni si momente din viata ta..pur si simplu…dupa ce i-ai conturat cu creionul…le-ai ingrosat unele trasaturi..le-ai umbrit altele…sa te enervezi…sa intorci creionul si sa te pui pe sters…si sa stergi cu ciuda fiecare liniuta pe care un pic mai devreme incercai sa o desavarsesti…ce-i drept…foaia numai alba nu va mai fi…dar daca te chinuiesti un pic…si desenezi repede altceva deasupra…nu se mai vede atat de rau…oricum totul se reduce la amintiri pana la urma….si cu cat mai frumoase…cu atat mai bine…

*vezi George Cosbuc

Parfum de soare

Astazi m-am trezit si mirosea a soare. Intreaga casa era invadata de mirosul proaspat, dulceag si reconfortant al diminetii. Dintr-o data toate diminetile verilor trecute mi-au trecut prin minte. Diminetile petrecute la casa bunicilor, diminetile in care aerul proaspat de munte imi gadila narile, zorile in care stateam cu picioarele in nisip si cu privirea-n orizonturi, cele in care sorbeam o cafea la bodega din coltul liceului, cele in care alergam cu masina prin serpentinele racoroase ale Fagarasului si chiar diminetile cand ma luptam cu traficul din bucuresti ca sa ajung la serviciu. Azi e doar relaxant. Astazi soarele ma pandeste printre draperiile visinii. Astazi ne iubim, astazi ne intelegem bine. Probabil ca o sa ne certam iar prin august…asa facem in fiecare an.

O simpla zi

nu trebuie sa fie ziua ta ca sa fie o zi buna. Nu trebuie sa te prapadesti de ras ca sa spui ca te-ai distrat de minune. Nu trebuie sa castigi la loto ca sa spui ca esti norocos si nu trebuie sa te tii de mana cu cineva prin parculet ca sa poti spune ca esti iubit.

Iti trebuie doar o zi groaznic de proasta ca sa vezi frumusetea unei zile obisnuite. Si daca inca nu te-ai convins..iti mai trebuie inca una. Dupa o supradoza de zile proaste, zile in care ti-a stat ceasul si ai ratat trei intalniri, zile in care te-au latrat cainii pe strada, ai coborat la metrou in statia gresita, ti-ai aprins doua tigari de la filtru, te-au prins controlorii pe ratb, te-ai certat cu sefu’, ti-ai turnat cafeaua-n poala, te-ai ales cu o restanta, ti-a picat netul si unde mai pui ca a turnat cu galeata exact cand in sfarsit iti spalasesi si tu adidasii sau masina(dupa caz)….o sa-ti dai seama ca…o zi nu trebuie sa fie perfecta ca sa fie frumoasa….

Defulare

Simt nevoia sa scriu despre subiecte interzise, despre iubiri nepermise, neimpartasite, despre aventuri nebune, despre singuratate, despre tine, despre mine, despre ceea ce s-a intamplat si despre cum nu se va mai intampla.

As vrea sa scriu despre nori, despre ploaia care se prabuseste pe caldaram, despre cum ma intoxic zi de zi cu amintiri invelite in fum de tigara si despre cum obisnuiesc sa ascult muzica fredonand in varful buzelor fiecare nota si cuvant sau despre cum a fost in vama si cum m-am aruncat printre valuri intr-un moment de nebunie totala. si as mai scrie multe dar NU! eu sunt dura! mie nu-mi pasa! eu sunt realista pana la ultima suvita de par! eu imi asum responsabilitatea! mie imi place sa fiu libera! pe mine nu ma afecteaza chestiile astea de se numesc sentimente! sunt prea ocupata sa ma fac mare! nu ma mai tineti prinsa in tot soiul de prostii…

eu trebuie sa ma intreb retoric, sa iau in ras, sa judec, sa ma interesez, sa stiu, sa calculez, sa arat ca sunt inteligenta vai draga doamne…si daca se poate si frumoasa…am treaba..trebuie sa ma infatisez in fata voastra perfecta, slefuita ..eleganta, fara defecte…cu pareri vehemente si intotdeauna corecte… Na ca mi-am amintit acum..se pare ca am treaba…ce post deprimant, ce amintiri ce sentimente…nu stiu despre ce vorbesti… n-am scris nimic…

pacate….

Mi-am dat seama ca sunt o fiinta mica, rea, meschina, egoista si plina de sine. Am citit multe blog-uri in seara asta..unele m-au atins usor din greseala…altele m-au luat in brate iar unele m-au imbrancit. Insa cu toatele m-au facut sa relizez ca nu sunt nici macar aproape de ceea ce as fi vrut sa fiu. Mi-am batut joc de mult prea multe lucruri din viata mea..si nu mi-a pasat…am calcat pe cadavre si mi-am urmarit telurile mizere. Am spus vorbe in care nu credeam catusi de putin numai ca sa obtin ceva si am urmarit sa-mi fie doar mie bine. Am preferat sa fiu de gheata atunci cand poate ar fi trebuit sa ofer o imbratisare, am ales sa pun orgoliul deasupra ratiunii si am fost in stare sa urasc din tot sufletul. Si as vrea sa spun ca de maine ma schimb, ca de maine o sa fiu altfel dar nu pot. Tot ce pot sa fac este sa le multumesc reverentios celor care m-au suportat pana acum iar celor care nu sa le spun ca imi pare rau. … Da! Postul asta este un fel de prospect al meu..si poate ca este mai bine sa fie citit inainte. Imi va limita miscarile. O merit.

Ding-Dong…ora 9 a sosit..omul negru n-a venit

De ce “la timp”? De ce tot timpul trebuie sa faci ceva la timp….De ce vine tot timpul vorba despre timp? De ce depind atat de mult de minut? De o conventie umana. Si ce daca zilele si noptile se succed clar, precis si noi doar le masuram? Ele nu fac diferenta dintre secunde, dintre minute. Si totusi trenul pleaca la noua fix. am fost prea chitibusari, prea pretentiosi in elaborarea ceasului. Trebuia sa-i facem noi subdiviziuni bizare. Am inlocuit clipa cu secunda. Eroare de calcul! Urasc timpul. Doar din cauza lui astept, din cauza lui ma grabesc, alerg si imi fac griji, din cauza lui gresesc din timp in timp, din cauza lui pierd vremea. Pana si ea s-a saturat sa ma astepte.

Gata! a venit timpul sa nu va mai bat la cap cu teme cliseice. Nu avem timp pentru asa ceva….

p.s din seria frustrari latente defulate in momente cel putin ciudate…

Regulament de ordine interioara

nu ca e ciudat? nu ca e ciudat ca toti tac? O clipa bizara in care 7 persoane s-au pomenit intr-un fel de univers paralel in care si-au dat seama ca n-au ce-si spune. oare cum…oare de ce?…oare pentru ca au realizat subit ca intrebarea…si..ce-ai mai facut…de data asta are un raspuns scurt si simplu…pai…nimic special….

avusesera intr-adevar cu totii tot felul de intamplari dragute, chiar interesante, genaratoare de interminabile discutii, incarcate cu semne de exclamare multicolore vesele, triste si cu iz ironic…si totusi….fel de fel de ganduri au fost nevoite sa astepte…pitite undeva intre constient si subconstient ….si au tot asteptat…..au asteptat sa vina vorba sa le ia pe sus… si vorba n-a mai venit…

iar gandurile s-au asezat cuminti in diferite colturi ale mintii….

si au tacut…

Sau in apa…mi-e totuna…

gata..fac public…vreau de 1 mai in vama…da stiu…nu-mi sariti in cap..stiu foarte bine ca vama nu mai e ceea ce era o data…si ca se aduna o gramada de cocalari …si ca e mic si inghesuit…si poate chiar scump….etc….dar eu tot vreau acolo…chiar daca de fiecare data am plecat injurand….ma leaga ceva de locul asta…nu as putea spune ce…insa sunt sigura ca e acolo un ceva undeva pitit intr-un colt de suflet si se activeaza o data cu venirea lunii mai….si apoi dispare subit…

pur si simplu ma leaga prea multe amintiri…prea multe beri si tigari stinse-n nisip….prea multe valuri la care ma uitam cu nostalgie….inimi pulsand pe ritmuri de rock….libertate…o libertate personala a sinelui care nu are prea mare legatura cu ceea ce e in jur…e doar un feeling…un feeling pe care il iubesc…si nu o sa renunt la el…nu anul asta cel putin….

so….care merge?

The Bucket List

The bucket list…un film bun….chiar daca toata viata am urat dramele…pentru ca imi este perfect de ajuns drama in care pana la urma traim cu totii…cu toate astea filmul The Bucket list a reusit sa-mi faca o coarda sa vibreze….

Despre ce este vorba…pe scurt…doi barbati…cat se poate de diferiti ajung pe patul de spital…ambii diagnosticati cu cancer in faza terminala…poate singurul lucru pe care il au in comun…cu toate astea…in scurt timp ajung sa se cunoasca…si se imprietenesc…de fapt devin cei mai buni prieteni…Satul poate de viata de spital..unul din ei hotaraste sa intocmaesca o lista…o lista care sa cuprinda toate lucrurile pe care ar vrea sa le faca pana in momentul mortii….si iata ca amandoi pornesc prin lume in rezolvarea listei….Filmul se termina asa cum era firesc…cei doi mor…nu impreuna…nu ajung in niciun rai…nu se reincarneaza…NU!..mor scurt si stupid…asa cum se intampla cu noi toti….

Acum….la finalul filmului nu mai am decat un gand…O Bucket list….da..poate ca am toata viata inainte sa fac tot ceea ce visez sau chiar chestii la care nici nu am indraznit sa sa ma gandesc…dar vedeti voi…nu e intotdeauna asa…nu poti fi niciodata prea sigur de soarta…asa ca…lista mea se prezinta dupa cum urmeaza:

My own bucket list

-sa privesc in ochi cel mai rau om din lume

- sa beau o cafea cu cel mai bun om din lume

-sa zbor cu elicopterul

-sa ajung sa vad insulele Bermude

-sa ma plimb cu un submarin

-sa stau o zi la inchisoare

-sa traversez un desert,o savana, o jungla (neaparat)

-sa traversez o padure in toiul noptii

-sa ajung la un concert Green Day

-sa joc intr-o piesa de teatru

-sa salvez viata cuiva

-sa calaresc

-sa plang de fericire

-sa fac surf

-sa ma bat cu cineva pe bune

-sa vad o tornada live

-sa sar cu parasuta

-sa vrbesc cu un calugar tibetan

-sa mangai un tigru

-sa tin un vultur pe mana(si eventual un corb)

-sa scriu o carte

si lista va continua….in post-uri viitoare

Povestea cu scama

si uite ca era candva o scama….si se tot lipea de o haina, de alta…mai ramanea prin buzunare, ajungea in masina de spalat… apoi pe sarma in bataia vantului… si iar… la o atingere din greseala top pe o maneca top pe alta…. si chiar uneori pe pantaloni…si chiar in…. totul se intampla extrem de rapid…. nici nu reusea sa se dezmeticesca….si se trezea in aer…. uneori trebuia sa fuga de perii de haine ucigase… alteori de dosuri de maini care tot incercau sa-i faca vant…. si culmea…de cele mai multe ori chiar ea alegea sa plece…devenise chiar frusrata, alte scame isi gasisera paltoane sigure..pe timp de vara uitate in sifonier…. si locuiau acolo…in intuneric…si siguranta… ei…cu toate astea..scama noastra era fericita asa..in sinea ei…avea libertate…vazuse locuri si locuri….oameni si oameni…si ii placea sa se aventureze in necunoscut….pana cand…intr-o zi..si asta pentru ca toate se intampla intr-o zi….a disparut..paf….si n-a mai fost nimic apoi…doar o scama in minus….

Si mai stii….

Mai tii minte ma…cand eram copii…ce ne mai elrgam prin clasa…si aruncam cu ce gaseam, cornete, burete creta pix..penar…din cand in cand si cu ghiozdanul..ha ha ha…da ma…si mai stii cand nu puteam sa-l suferim pe ala si-i mazgaleam caietele…si cand mie imi placea de ala…ala….mic…cu plete asa…ha…uite ca nici nu mai stiu cum il chema..Catalin ma…da…Catalin…Da ma…si mai stii…apoi am crescut si ne tot certam cu ai nostri…ne ascundeam prin parcuri..si beam ma…o bere…o posteam…si ce praf eram…si fumam pe ascuns…prin excursii…gasca nebuna…

eh …vremuri bune…. acum facultate..serviciu…scoala…cafele..eh…cafelele nu mai au acelasi gust…nuuu…era gustul de liceu atunci cand stateam cu ochii pe ceas sa nu intarziem acasa…si minteam…ca mergem la biblioteca…sau si mai rau..sa invatam impreuna..

Si erau secrete…. cui de cine ii place… astea placeau tuturor…. si noua fetelor….ni se scurgeau ochii dupa baieti mai mari…ca deh..

Iubiri secrete, neimpartasite de cele mai multe ori…

Faceam tampenii…da’ erau frumoase….si iertate de cele mai multe ori….nu ne puneam problema ca nu mai avem unde sta peste cateva luni, nu ne bateam capul cu intretinerea….

Si radeam ma….radeam cu gura pana la urechi de “femeia barbat” administratora care urechea baietii si pe fete le trimitea la director, si da…ne sufocam in pumn cand tanti ghioc de franceza isi ridica bratele si explica printr-o miscare aampla cat de mare este un hambar…parfum frantuzesc ce mai…si la mate era jale…si …si…

si totul era frumos….

dar ce stiam noi atunci…

Troleul 76

Astazi am calatorit cu cel mai tare troleu 76. Cum nu stiti care este troleul 76? Ei bine, troleul 76 merge 5 statii. Atat! Scartaie ca orice troleu, miroase ca orice troleu, e plin de babe ca orice troleu si inghesuit ca orice troleu..in schimb astazi a fost ceva special…un troleu al meu…un troleu in care dardaiau geamurile…si nu..nu de la gropi..ci de la muzica…si nu…nu de la manele….NU!

Era muzica irlandeza instrumentala. Stil Lord of the Dance… Nu mi-a venit sa-mi cred urechilor. Iata ca a coborat cultaura in strada…asa cum prea bine dadeau de veste negustorii de carti de la universitate.si nu numai ca e in strada, se pare ca se si deplaseaza cu troleul…. Si ce noroc pe capul meu…sa ne intalnim in 76!

funny

Your Birthdate: November 4

You have an extraordinary character - moral, responsible, and disciplined. Your sincerely and honesty shine through in almost every situation. Driven and focused, you rarely let your emotions get the better of you. You’re level headed and rational. People count on your to look at things objectively.Your strength: Your unwavering loyalty and ethics Your weakness: Your rock solid stubbornness Your power color: Navy blue Your power symbol: Shield Your power month: April

What Does Your Birth Date Mean?

Astazi

Astazi sunt expresiva..astazi sunt expansiva…astazi expir…inspir…insomnii instigante…invidie inoportuna..incognito pe sub palaria de paie primita de la un mos oaches la colt de strada….astazi sunt opusul celei de ieri…iar astazi ma uit la voi stand in cap…sunteti amuzanti cu totii…cum va chinuiti sa mergeti in crestet..cum va chinuiti sa sustineti scaune cu fundul…cum radeti ca si cum ati plange si invers…

Cine imi da si mie cu imprumut niste chef?

Sunt singura acasa. Si na ca e sambata si nu am chef sa ies…iar am ramas fara chef..macar daca as primi la salariu si asa ceva pe card….pisica tolaneste la mine in brate ingreunandu-ma si mai tare…n-as putea iesi doar cu gandul? pana in regie si inapoi….si n-as mai face doi ani pana acolo…

de fapt..cand au trecut ultimii doi ani din viata mea? unde s-au dus….si peste cat timp o sa ma intreb cand au trecut 50 de ani….probabil ca va fi candva in cursul zilei de maine…pe seara asa…o sa-mi dau seama ca fiu-miu iar a venit prastie acasa de la un majorat….o sa-i trag o morala zdravana si o sa-l trimit la culcare…si toate astea or sa fie maine…iar poimaine….nu vor mai fi..deloc…

Chiar..oare cum o fi sa nu mai fii..sa fii un fel de antimaterie a ta…antimaterie..care spre deosebire de cea care a fost odata in Univers…. sa existe totusi..inexistenta sa-ti depaseasca existenta…sa nu mai fii pentru ca pur si simplu n-ai fost indeajuns.

Asa ca imi pun palaria pe cap si va salut gratios in pasi de dans. pam-pam!

memento

Ce-mi place cafeaua..mirosul ei amestecat cu fumul de tigara fumata aproape cu ochii inchisi…ce-mi place sa stau intr-un cot si sa ma gandesc la maine..la poimaine….la anul…sa ma uit la un film bun care sa ma scoata din real si care atunci cand se termina sa ma lase cu o parere de rau si cu un gust amar al momentului tras in cotidian…care se intinde din ce in ce mai mult…plictisindu-ma….inmormantandu-ma in spleen…as vrea ca viata mea sa fie o carte …un roman bun…scris de un englez nebun…si vorba cantecului….si tot astept sa mi se intample ceva…si tot astept…

Si totusi ..there is a way… de nepracticat.. trebuie sa fii nebun sa recurgi la asa ceva…si totusi…ce-ar fi daca…. ce s-ar intampla daca am lua sa zicem filmul “memento” si l-am transpune in viata reala… Daca intr-o zi..ne-am trezi si ne-am propune sa uitam tot ce a fost si sa incepem sa ne jucam cu realitatea…cu persoanele din jur..cu noi..fara teama unui esec social….ca intr-un caleidoscop… forme geometrice aranjate si rearanjate in mii si mii de pattern-uri….pana cand nici noi n-am mai sti de unde am plecat….

Da stiu…utopica situatie…si..ce-mi place sa stau intr-un cot si sa ma gandesc la maine…a poimaine..la anul….tastand…

Nu va suparati, aveti o clipa?

hai sa impartim timpul..Iei tu o secunda…iau eu doua….ii dam si lui cateva ca ne e prieten bun…iar ei ii luam cateva clipe.. si asa nu le merita…Le adunam..le scadem….si le impartim de zor….mai..dar fii si tu atent..nu le mai da pe jos..ca se duc sub canapea si naiba le mai scoate de acolo!… asa..bun aduna-le…da-mi vreo doua sa le pun deoparte..pentru zile negre si nopti albe…cu iz de vara…si valuri sarate….uite…secunda asta o s-o pastrez..o pun la colectie…purpurie….e destul de greu de gasit sa stii…legenda spune ca astfel de clipe apar o data in viata si ca daca nu le prinzi….eh..daca nu le prinzi…trebuie sa te multumesti cu restul….ceea ce nu e chiar rau daca stai sa te gandesti..dar nu..nu stai sa te gandesti ca pierzi.le pierzi si pe restul..cauta-le…alearga dupa ele si inhata-le ….. nu te uita inapoi daca ai pierdut una…ci doar caut-o pe urmatoarea…si astfel..si tu si eu…ne gasim astazi aici impartind secunde….una tie doua mie..una tie doua mie….

You did it, didn’t you? Ha ha ha

Fara legaturi…noduri….sau lipici

Vantul doboara gandul. Bate contra ideii si o ravaseste. Prolific dezastru. Mititel, un soricel s-a pus pe ros. L-a pierdut fetita balaie. L-a scapat pe cand se juca in nisip. A fugit speriat si s-a ascuns intr-un colt de imaginatie. Acolo si-a gasit lumea, plina de bunataturi . Si a vrut sa ramana. Dar s-a compromis. A chitait a sictir si a incercat sa fie sobolan. Dar era galben. Un pitic tembel cu un ochi rebel i-a aruncat o bucatica de cas. S-a multumit cu atat. A preferat sa ramana acolo, ascuns in idee. Si s-a iscat o furtuna. In sfarsit venise furtuna. L-a luat prin surprindere, chiar daca stia ca va sosi . Il avertizasera batranii, dar nu-i spusesera cand. Tramurand s-a lasat dus de vant. Se tot gandea la elefantul roz. Era prietenul lui…Dar ce pacat…elefanti roz nu exista, nu-i asa?

Amintirea ta

stai dragul meu…nu pleca…asculta-ma…de fapt..pleaca..poti sa fugi…alearga…spre nu stiu ce viitor stralucit prin tari calde….o sa ma lupt cu amintirea ta….o sa iubesc amintirea ta….pana cand…te vei intoarce schimbat….eu voi fi alta….ma vei cunoaste….te voi cunoaste…vom vorbi despre ceea ce am fost si vom rade… ce copii am fost…ce copii am devenit….biete creaturi cautand calea spre vise spuse in joaca cu prea mult timp in urma….

muzica va fi tare…soapte de demult ne vor gadila in ureche…iar noi….mult prea surzi….vom pierde….vom pierde ce era mai frumos in noi..ne vom pierde unul pe celalalt …dar ce conteaza…. va fi atat de tarziu incat nici nu ne vom da seama de asta….

Nota de refren

Sangele imi clocoteste in vine…Inima sta sa imi sparga pieptul….respiratia mi se accelereaza..si mi-e cald….muschii se contracta…piciorul stang se misca spasmodic….e intuneric…nu se vede…zambesc…nu e momentul….de ce sa spun ceva acum…inca putin si momentul va fi perfect….

cat teatru, cata falsitate….atentii…prefacut respect…Bufonerii!

M-am saturat….grimase egoiste…

glume proaste…si poti sa te duci tu!

ganduri negre imi sufla-n ceafa…cuvinte mult prea dure ma sufoca..nu vreau!

ai inteles..Tu! Da, exact! Si el! Si el!..da ma tu….

nu vreau sa ma razbun…nu vreau sa arunc cu namol puturos..vreau doar….sa nu ma mai intereseze….deloc…

si nu, n-am sa ma calmez…

da domnule draga, timpurile sunt grele…Prietenul meu..dragul meu amic, aseaza-te si nu te sfii..lasa-ma sa te ajut…respira usor, relaxeaza-te…. suntem din nou impreuna….

Niciodata!

p.s. iulia knows best: http://iulia1211.wordpress.com/2007/12/08/pentru-tine-javra-ordinara/

no more rules!!!!

Din seria la ce e bun blogul…la insirat frustrari….adugam si urmatoarea reclamatie! nu mai vreau reguli! nu mai suport judecati! m-am saturat de presiuni si constrangeri. nu mai vreau sa fiu draguta si sa le accept… nu are rost…. cu cat ma conformez mai mult cu atat mi se micsoreaza spatiul de manevra. Nu mai vreau sa mi se impuna limite. Si poate ca e prea tarziu….poate ca e prea tarziu ca sa mai hranesc dulaii cu frunze de stejar in timp ce ma stramb obscen la toti….poate ca o data ce voi renunta la reguli va trebui sa parasesc masa de joc….si cred totusi ca de data asta nu-mi va parea rau. am mai facut-o. doare o vreme…apoi trece….. ca un fel de gripa a psihicului…in care toate emotiile amortesc….intra intr-un fel de hibernare…o stare de conservare…in care nimic nu se altereaza…totul ramane cum a fost…intr-o capsula a eului…si atunci intervine :STAREA……o stare neutra in care doar impulsivitatea conteaza…in care pana si tu crezi ca nu mai ai nimic de pierdut si nici de castigat…o stare in care “zvacul”de moment te poarta de colo colo… din clipa in clipa….cu inima de gheata in pumnul drept si cu lumea in cel stang…..gata..pun punct aici….si ma ridic….jucati-va voi cat vreti…eu ma duc sa ma plimb!!!

sprijinim un pod

sprijinim un pod

Originally uploaded by arinarulz

Mintitor de profesie

gata..de azi incolo o sa invat sa mint…. voi minti in stanga si-n drepata pana voi ramane fara aer si fara prieteni… va fi distractiv…. nu…nu va speriati nu vor fi minciuni malefice….si promit ca nu vor face rau nimanui….doar ca vor fi asa….de antrenament….

Da… si eu ma intrebam… de ce as vrea sa mint? Ce scop total neortodox m-ar putea insufleti? Simplu. Fumez. da? da. bun…de ce?..sincer….ca toti ceilalti fumau candva….si e rau? da. si eu stiu ca e rau? da. bon… si inca mai fumez? da…. In concluzie de ce n-as minti? (n-ati prins asemanarea, nu?) si minciuna scoate fum, sa stiti. O poti savura la o bere sau imediat dupa un examen. Si cica e cam uratica. are picioare cam scurte. Nu-i nimic…ii pune mama tocuri… si daca nici asa nu ajunge la o inaltime acceptabila ii lasam parul lung si albastru sa se intinda pana la norii din The Simpsons.

mda…gata cu scuzele…nici nu conteaza de ce mint… mint si cu asta basta… si o sa incep chiar din acest moment…

mary hopkins - those were the days

vremea mai aduce si amintiri…

Amuzament schiop

 

Pai si carevasazica de ce sa nu ma amuz? De ce sa nu chicotesc la colt de eveniment, sa-l iau in zeflemea si sa-i fac vant peste picior? Mda..gest iresponsabil… cica… dar jocul asta de-a traitelea este haotic, aberant…fara noima si rost. Iar eu vreau sa-l transform in ironie. Ironia are sens. Si se vrea a fi educativa. Ridendo castigat mores. ironia e logica si inteligenta. Si in cinstea rasului nevrotic, isteric si bolnav m-am hotarat sa ma amuz. Sa batjocoresc intamplarea si sa scuip in san de trei ori…ptiu..ptiu…ptiu…

Amuzant cum totul capata sens…ce ironic!

Teoria prostiei

Oare ce inseamna a fi batut in cap, a impunge de prostie, intr-un cuvant a fi prost? Unii sunt catalogati in felul asta…

unii se simt, altii nu….

Dar prostia are o teorie… si tind sa ma ofer drept cobai…. in acelasi timp o recomand tuturor celor care au senzatia ca sunt destepti…

so here it goes….

luam una bucata om prost….acesta are doua variante…. ori se crede destept… ceea ce-l face intr-adevar batut in cap…. ori stie ca-i prost si sta cuminte in banca lui…. in urma celei de-a doua variante…. subiectul nostru prin recunoasterea propriei prostii demonstreaza faptul ca nu este chiar atat de……. prost.

eu…eu n-as putea spune despre mine ca sunt proasta….si aceeasi atitudine probabil ca au multi din cei care citesc in momentul de fata acest text… in concluzie…. nevazandu-ma drept un exemplar ce nu face uz de inteligenta…ajung in cazul subiectului ipotetic de mai sus….iar daca privim teoria de la coada la cap…. se pare ca am toate sansele… sa fiu “una bucata om prost”

hi hi…a inteles careva ceva???

p.s. ce voiam sa spun este ca o data ce nu crezi ca esti prost nu ai de unde sa stii unde te incadrezi cu adevarat…. in categoria batutilor in cap (prostii ce se cred destepti) sau intr-adevar esti in tabara celor inteligenti. Totul se indreapta cumva spre zicala “Cine stie multe, vrea sa stie si mai multe.”

Doar un pas

Nu stiu altii cum sunt,dar eu…cand ma gandesc la ceea ce urasc…la ceea ce iubesc..imi salta inima de bucurie…de ce?simplu….imi plac extremele…si detest cliseele…Deunazi auzii prin targ…pentru a o mia oara….vechea zicala…de la iubire la ura nu e decat un pas….ba chiar….auzi la ei…a mai aparut una dolofana…se zvonea ca dragostea si ura s-au unit si ca insemna de fapt acelasi lucru….ei dracia naibii…pai cum asa?M-am intrebat eu asezandu-ma comod pe ganduri si scarpinandu-ma abitir pe scafarlie…..

Lasand gluma la o parte…..

Cum poti afirma cu atata convingere ca iubirea inseamna si ura…e ca si cum ai incerca sa demonstrezi ca albul e negru…ca plusul e minus…ca rasul e plans….ca tu esti eu….extremele….sunt limitele ce incadreaza un segment..o axa…pe care varful sentimentelor..trairilor…se tot plimba…se prelinge daca vrei…iar segmentul nu e un cerc*…in care iubirea si ura se se intalneasca la un moment dat. Intensitatea cu care iubesti poate intr-adevar fi egala cu aceea cu care urasti. Si da, poti ajunge dintr-o parte in alta a axei pastrandu-ti drept tinta aceeasi persona. Dar asta in timp. Echivalentul a o mie de pasi, a o mie de stari ambigue.

* Duhhh….

Fior involuntar

Sunt chiar aici în faţa ta şi te privesc drept în ochiul mov de piatră. Te sfidez şi te provoc.  Aripi vor să ne crească. Muguri de speranţă îmi sfâşie pielea înălţând ode neterminate spre cerul sângeriu. Suntem departe de lume într-un colţ galben de univers şi vorbim. Scuipăm cuvinte în care nici măcar nu credem. Le tăvalim prin nisipul de mai şi le azvârlim în mare. Pare că a trecut o oră..dar n-a fost decât o clipă. Plângi pentru mine şi salvează-mă! Râzi de mine şi adu-mi ploaia! Fii indiferent şi otrăveşte-mă! Pentru că aşa ştiu eu să iubesc şi poate…. să urăsc.  Tu în ce viaţă locuieşti? mă întreabă inocent fetiţa bălaie. Şi atunci ies afară. Fluturi mii se nasc în zorile din palmă. Se avântă nebuneşte spre orizonturi mincinose. Numai unul rămâne. Cel galben…plăpând, suav şi…. poet. Şi atunci fac o mişcare bruscă. Un fior involuntar. S-a dus. Hăul vuieşte, eternul sfârşit înfulecă rând pe rând idee de idee. O şoaptă ma bate pe umăr. “Nu mai privi în urmă. ” Dar n-o aud. Nu vreau s-o ascult. Voi merge cu spatele. Teribilism distrugător. Şi da. O să mă împiedic. Şi poate o să mă ţii sau chiar o să mă împingi. Nu ştiu niciodată cât timp mi-a mai rămas. Sunt omul fără ceas ascuns într-un ochi albastru. Şi aştept metroul. Zece, nouă, opt, trei, cinci, doi virgula unu…numărătoarea se pierde şi alunec în gol….Mă cocoloşesc în braţele imense ale nimicului şi aştept… nici o adiere…şi aştept…

Tic-tic tac tic-tic tac

Trenul meu se îndeparta huruind iar fetiţa blonda cu pistrui imi facea cu mana. Îl pierdusem. Ajunsesem prea tarziu sau chiar deloc. Gara devenise dintr-