Signs…

Ehe…folositoare si proiectele astea pentru la facultate…dau peste tot soiul de chestii amuzante

Am dam dez…dizi mani frez

un elefant se legana pe o panza de paianjen…si fiindca ea nu se rupea a mai chemat un elefant …si tot asa..in copilaria mea..elefantii incapeau cu totii pe o panza de paianjen super-rezistenta….

eh..dar au trecut anii..unul dupa altul si realitatea a devenit din ce in ce mai urata…si elefantii au distrus panzele de paianjen, lupul a prins iepurasul, alba ca zapada a intrat in moarte clinica iar cei sapte pitici si-au facut sindicat…casuta din padure a fost retrocedata…capra l-a dat in judecata pe lup pentru intrare prin efractie si furt de identitate…praslea si-a deschis o consignatie unde isi vinde merele, vrajitoarea a dat anunt la ziar si sustine ca ea este cea mai adevarata fiica a mamei Miriapod…dorothy si-a facut asigurare pe casa impotriva calamitatilor naturale…fetita cu chibriturile a ajuns intr-un centru de plasament si acum se prostitueaza pe sume de nimic…. imparatul verde s-a asociat cu imparatul rosu si fac afaceri imobiliare cu jumatati de imparatie…..iar cenusareasa le-a dat in judecata pe surorile ei pentru incalcarea normelor de protectie a muncii, a castigat procesul si cu banii incasati si-a luat zece perechi de pantofi…

THE END

My Chickens!

ce ar fi daca am avea un strain in fata si ar trebui sa-i traducem..hai sa spunem in engleza… injuraturile mioritice…pai ar fi extrem de amuzant. iata cateva exemple:

Ce puii mei? - What my chickens?

du-te-n pisicii ma-tii - go into your mother’s cats

ce pusca mea? - what my gun?

pana mea - my feather

ce basca mea? - What my hat?

shiapa ma-tii (una mai moldovenaesca asa) - your mother’s onions

e cu capu! - he is with his head

da-te-n sange - go into blood

nu ma freca la icre - don’t rub my fish eggs

ce faci ma? uite frec menta - rubbing the mint

ma doare la basca/cot/c*r - my hat hurts, my elbow hurts, my butt hurts

sa moara pestii mei - so my fishes shall die

plimba ursul - go walk the bear

ma doare-n paispe - it hurts in my fourteen

ma doare-n pix - my pen hurts

si dupa cum prea bine spune “ pantera mov “:

“baga-mi-as picioarele- i’d like to insert my legs”

maic spune:

‘tu-te-n aripa! - fuck in your wing!

Smart print

Just Beer…

Newspapers =))

Ierarhie corporatista

Funny Ads

Heaven and Hell

Eurovision

Nico si mirita, acesti Sony si Cher ai Romaniei ne reprezinta la Eurovision cu mirifica melodie “Intr-o margine de lume”. Ma tot intreb (eu cu urechea mea cea needucata intr-ale muzicii) daca numai mie mi se pare ca melodia asta nu are pic de ritm. Nici macar cele doua tipe din spate nu prea stiu cum sa danseze si atunci fac un fel de miscare de unduire, cu mana pe sold care se termina cu un soi de convulsie….artistica, bineinteles…dar nu despre miscarea scenica este vorba aici…ci despre melodia in sine..care nu este decat o lalaiala penibila intre un el si o ea (am citit si eu si prin ziare ca ar fi soarele si luna)

ce-i drept…cei doi nu prea se inteleg..unul canta in italiana si unul in romana…si se iubesc de zor bilingv…se tot cheama pe o margine de lume…o margine unde probabil ca nu le mai aude nimeni tanguielile plictisitoare. Nu, nu am sa ma leg acum de voci. Pantru ca atat Mirita asta cat si Nico nu par sa fie afoni, spre deosebire de multe dintre vedetele autohtone, insa ar fi putut face niste alegeri mai inspirate in ceea ce priveste melodia. Oare nu au invatat nimic de la castigatorii din 2006? Oricum, vorba lunga, saracia omului….

Iata creatia autohtona! iar mai jos sunt castigatorii din 2006, cei de la formatia Lordi, cu Rock Hallelujah. Nu prea se compara, nu?

Radiera cu scuipici…

Mda…azi..”m-am ignorat” cu doua persoane…doua in aceeasi zi…doua doamne si toate doua (a se intelege ca D mare e optional)* a fost amuzant oarecum…si poate si mai comod…un fel de stergere a memoriei…cumva cred ca e cel mai bine asa…oare cum ar fi sa stergi cu o guma oameni si momente din viata ta..pur si simplu…dupa ce i-ai conturat cu creionul…le-ai ingrosat unele trasaturi..le-ai umbrit altele…sa te enervezi…sa intorci creionul si sa te pui pe sters…si sa stergi cu ciuda fiecare liniuta pe care un pic mai devreme incercai sa o desavarsesti…ce-i drept…foaia numai alba nu va mai fi…dar daca te chinuiesti un pic…si desenezi repede altceva deasupra…nu se mai vede atat de rau…oricum totul se reduce la amintiri pana la urma….si cu cat mai frumoase…cu atat mai bine…

*vezi George Cosbuc

Parfum de soare

Astazi m-am trezit si mirosea a soare. Intreaga casa era invadata de mirosul proaspat, dulceag si reconfortant al diminetii. Dintr-o data toate diminetile verilor trecute mi-au trecut prin minte. Diminetile petrecute la casa bunicilor, diminetile in care aerul proaspat de munte imi gadila narile, zorile in care stateam cu picioarele in nisip si cu privirea-n orizonturi, cele in care sorbeam o cafea la bodega din coltul liceului, cele in care alergam cu masina prin serpentinele racoroase ale Fagarasului si chiar diminetile cand ma luptam cu traficul din bucuresti ca sa ajung la serviciu. Azi e doar relaxant. Astazi soarele ma pandeste printre draperiile visinii. Astazi ne iubim, astazi ne intelegem bine. Probabil ca o sa ne certam iar prin august…asa facem in fiecare an.

O simpla zi

nu trebuie sa fie ziua ta ca sa fie o zi buna. Nu trebuie sa te prapadesti de ras ca sa spui ca te-ai distrat de minune. Nu trebuie sa castigi la loto ca sa spui ca esti norocos si nu trebuie sa te tii de mana cu cineva prin parculet ca sa poti spune ca esti iubit.

Iti trebuie doar o zi groaznic de proasta ca sa vezi frumusetea unei zile obisnuite. Si daca inca nu te-ai convins..iti mai trebuie inca una. Dupa o supradoza de zile proaste, zile in care ti-a stat ceasul si ai ratat trei intalniri, zile in care te-au latrat cainii pe strada, ai coborat la metrou in statia gresita, ti-ai aprins doua tigari de la filtru, te-au prins controlorii pe ratb, te-ai certat cu sefu’, ti-ai turnat cafeaua-n poala, te-ai ales cu o restanta, ti-a picat netul si unde mai pui ca a turnat cu galeata exact cand in sfarsit iti spalasesi si tu adidasii sau masina(dupa caz)….o sa-ti dai seama ca…o zi nu trebuie sa fie perfecta ca sa fie frumoasa….

Eternal Sunshine of the Spotless Mind

bun film…frumoasa melodie..”Baby, Come on”

How happy is the blameless vestal’s lot!
The world forgetting, by the world forgot.
Eternal sunshine of the spotless mind!
Each pray’r accepted, and each wish resign’d; (Alexander Pope)

Defulare

Simt nevoia sa scriu despre subiecte interzise, despre iubiri nepermise, neimpartasite, despre aventuri nebune, despre singuratate, despre tine, despre mine, despre ceea ce s-a intamplat si despre cum nu se va mai intampla.

As vrea sa scriu despre nori, despre ploaia care se prabuseste pe caldaram, despre cum ma intoxic zi de zi cu amintiri invelite in fum de tigara si despre cum obisnuiesc sa ascult muzica fredonand in varful buzelor fiecare nota si cuvant sau despre cum a fost in vama si cum m-am aruncat printre valuri intr-un moment de nebunie totala. si as mai scrie multe dar NU! eu sunt dura! mie nu-mi pasa! eu sunt realista pana la ultima suvita de par! eu imi asum responsabilitatea! mie imi place sa fiu libera! pe mine nu ma afecteaza chestiile astea de se numesc sentimente! sunt prea ocupata sa ma fac mare! nu ma mai tineti prinsa in tot soiul de prostii…

eu trebuie sa ma intreb retoric, sa iau in ras, sa judec, sa ma interesez, sa stiu, sa calculez, sa arat ca sunt inteligenta vai draga doamne…si daca se poate si frumoasa…am treaba..trebuie sa ma infatisez in fata voastra perfecta, slefuita ..eleganta, fara defecte…cu pareri vehemente si intotdeauna corecte… Na ca mi-am amintit acum..se pare ca am treaba…ce post deprimant, ce amintiri ce sentimente…nu stiu despre ce vorbesti… n-am scris nimic…

Buna cinci (hi5) - pa cinci (bye5)

vreau sa anunt cu mandrie in suflet si incantare in glas ca am renuntat la contul meu de hi5. Nu inteleg de ce mi-a luat atat sa fac miscarea asta. De fapt nici macar nu inteleg de ce m-am inscris in primul rand. mail-uri peste mail-uri cu nu stiu cine care imi cerea prietenia, si nu stiu care imi transmitea nu stiu ce mesaje, si tot felul de update-uri.

 pfiu…am scapat…recomand cu drag aceasta miscare….mai ales…ca la sfarsit ..dupa ce incantata tot dadeam click pe “cancel my account”, mi s-au mai pus vreo doua intrebari… pentru feedback. 

 Si la un moment dat…dupa next..next..next apare si intrebarea… de ce ai renuntat?  A. am gasit alt site de acest gen…B. mai am un cont pe hi5 si nu mai am nevoie de asta si….C. am intalnit pe cineva si nu mai am nevoie de hi5.. =)) am ras de m-am prapadit…quod erat demonstrandum!….TA DA DA DAM! 

no comment photo

Hard Rock Cafe

Ieri a fost o zi marcata cu rosu in calendarul personal…a fost ziua de salariu…si ce se face de ziua de salariu?..se merge in locuri frumoase si scumpe…asa ca ieri m-am trezit in Hard Rock cafe…am vrut sa vad cum e…auzisem ca-i scump…dar ce mai conteaza cand e acea zi din luna (in care ai portofelul plin). Am gasit localul destul de usor…la marginea parcului herastrau pe bulevardul dintre piata presei libere si arcul de triumf.

Este un resaturant pur si simplu impunator. Peretii sunt tapetati cu chitari, costumatii, tobe si tot felul de accesorii care amintesc de rock. De fapt e un fel de muzeu. dar despre asta s-a scris mult asa ca nu mai insist.

Atmosfera este geniala. de la intrare esti preluat de unul dintre ospatari care te conduce la masa. Dupa ce ai inchis meniul…in 30 de secunde apare alt ospatar sa-ti ia comanda…imediat esti intrebat cum preferi respectivul fel de mancare….spre exemplu carnea poate fi bine facuta, mediu sau in sange. apoi in alte doua minute ti se aduce bautura. zece minute maxim si ai si farfuria in fata.

Toate cele servite sunt asezonate cu politeturile chelnerului. Apropos de asta. cred ca patronul HRC a adus ospatarii de pe podiumurile de moda. noroc de ana ca imi amintea sa mai inchid gura din cand in cand….

oricum servirea este pe masura preturilor. cu toate astea cred ca este singurul loc unde am lasat o gramada de bacsis cu tot dragul. la iesire au chiar si un magazin de haine, marca HRC. Muzica de fundal…AC/DC Oamenii care trec de obicei pragul HRC sunt chiar ok. Acolo n-ai sa vezi nici rasini nici tricouri largi lalai si plete-n bere.

aa…era sa uit..mancarea e delicioasa!

just try it!

Stire de background…

care-i faza cu aia de se plimba prin spatele prezentatorilor de stiri? Adica astia chiar n-au bani de un studio adevarat? sau macar de un paravan? Adica au senzatia ca au mai multa credibilitate daca ii vede lumea cum se vanzolesc in stanga si-n dreapta?…

garbiti dom’le grabiti jurnalistii astia! sa prinda stirea din zbor..uite-asa…

parca si vad un responsabil cu logistica undeva prin spatele camerelor care sopteste de zor….

ba ba ba !! Atentie la mine! E stirea cu basescu…fata in rosu cu multe foi in mana..treci usor prin cadru..opreste-te la un calculator..da de doua ori click si treci mai departe…ce faci mai? unde-s ochelarii..ti-am zis doar sa nu mai faci figuratie p-aici fara o tinuta decenta! Acum! repede baiatul inalt cu vesta a la cristoiu..intersecteaza-te cu ea…si pari grabit…hai! fuguta fuguta ca da promo-ul peste tine…Agitatie agitatie! sa se vada ca muncim…doar suntem la postul national..vrei sa se revolte astia ca ne platesc degeaba? ma tu de acolo din spate de la calculator..tasteaza mai repede ..ce faci? somezi?..vezi ca duc inregistrarea la conducere!

“va urez o seara placuta in continuare”…spune prezentatoarea…

bate repede foile alea!..ia pixu’ si mazgaleste ceva!…nu te mai zgai la camera aiurea!….

gata! am iesit din emisie..hai! care merge la o tigara?

Redundanta parazita

O sa spuna lumea ca am ceva cu parazitii…si culmea..ghiciti ce..nu am…dar nu ma pot abtine sa nu revin la ombladon..e amuzant..ce sa-i fac…

astazi ma plimbam pe magheru..de fapt nu ma plimbam ci mai mult alergam sa ajung la un curs…si cand colo..ce-mi vad ochii…ghiciti cine pasea agale pe caldaram…ombladon..era “cul” asa..cu un hanorac rosu..desi erau o sumedenie de grade p-afara..da’ sa zicem ca omu’ suferea de f(r)iguri

si nu era singur…isi scosese gagica la plimbare…se plimbau la brat..catinel..catinel..nu! stati!..nu sariti cu imaginatia! da, stiu..si eu as fi crezut ca vad o tipa buna..inalta ..cu picioarele pana in gat…o blonda focoasa care sa suceasca minti…dar nu..era o fata normala asa…la o distanta considerabila de ceea ce am putea numi un ideal feminin…si cum era baieti?

„Noi nu facem muzica de f**ut femei urate”… ha ha ha..pe controlatelea?

sau

„Femeile urate-ar trebui-mpuscate ca ne sperie”… bai..nu..va rog eu nu..ca ramaneti fara gagici…

sau

„Ce faci pisi? Ahh, yaa! Hai sa te scot prin parc (magheru), dar intai sa iti pun o punga-n cap. Ce fata ai, iti sparg dintii.” … si?..unde-i punga?

ok..gata..incetez cu rautatile….desi ar mai fi muuulte de zis..

la sala? de ce la sala?

Ieri, dupa multa vreme m-am uitat iar la mircea badea. si asteptam ca de obicei comentarii acide, ironii, frustrari, scelerari etc..chestii pe care le-am indragit inca de la primele editii in gura presei. dar iata ca am dat peste ceva total neasteptat. in loc de comentarii intepatoare l-am vazut pe mircea la sala cum bombarda de zor un sac de box si cum tragea de nu stiu ce fiare…ei bine…nu l-am inteles…

adica de ce as vrea eu ca telespectator sa vad ce face mircea la sala? Da stiu, as putea schimba postul. dar nu vreau. Pentru ca mi se pare ca badea este unul dintre putinii “baieti” care incearca sa fie cat de cat obiectiv si care nu vrea sa intoxice publicul cu sloganuri electorale si lozinci. omul e bine argumentat tot timpul si este foarte documentat.

tocmai de asta…de ce la sala? de ce ai pune astfel de secvente intr-o emisiune care se numeste in gura presei? mai intai sinteza zilei se duce naibii cu valentin stan cu tot si acum si in gura presei…. trist…

Glumita :))

Apropos de toata campania asta cu ziua barbatului…si batalia dintre Stejar si Bergenbier…umblam eu din blog in blog si am gasit o glumita care m-a amuzat copios. Mi-am zis ca ar fi pacat sa nu o redau. De ce sa nu se amuze si altii…pardon..am vrut sa spun altele:

“Bărbatul nu are nevoie de o zi a lui. Bărbatului îi ajung 3 minute!” =)) =)) =))

Gazeta Sporturilor s-a emotionat :D

Şi mergeam eu aşa cu 112 ţinându-mă de o bară soioasă. Când de pe fereastră imi mut ochii în ziarul lui nenea de alături. Citea Gazeta Sporturilor. Mi-am zis: Bleah! Fotbal! Ia sa ma uit totuşi măcar pe titluri! şi mi-am aruncat ochii pe pagina lui nenea. Când, ce să văd, emoticonuri. Nu-mi venea să cred! M-am mai uitat o dată. Am crezut că nu văd bine! dar nu…din paragraf în paragraf tot soiul de emoticonuri radeau, plangeau şi se mirau la mine. Doamne, bine că nu mă şi pupau. Nu de alta, dar nu aş fi avut la mine un emoticon dintr-ala care se inroşeşte. Atât de dependenţi suntem de messenger? Emoţiile nu mai pot fi transmise prin cuvinte ci doar prin feţişoare? adică cititorul flămând de fotbal nu înţelege despre ce e vorba dacă nu este ajutat de emoticonuri?

Mă întreb cum va arăta peste, să zicem, un an un articol din GSP:

Ad mutu e k ac milan a cashtigat meciu cu 1-0. Fiorentina nu a fost in stare sa ia nik.

„Rezultatul nu e ok X-( . Tb s luam m mult. Tb s fim in cont lucizi k s n pastram shanse pt loc 4. Cu totzii ne dorim s aj in Champ lg.” a spus mutu la sf intalnirii.

Evolutzia lui a fost apreciata de presa din peninsula care l-a vaz drpt cel mai periculos om al Fiorentinei.

Alege-ti stapanii cu grija!

A apărut un nou spot pe antena 3 care se numeşte „Alege-ţi stăpânii cu grijă”. Un clip care cică ar trebui să trezească interesul naţiunii pentru vot. Dar eu stau şi îmi pun o întrebare: Nu cumva s-a dorit fix contrariul? Adică nu ştiu câţi aţi observat dar mesajul are un impact destul de puternic. Stăpânii! Cum adică stăpânii? Nu mai suntem în vremuri feudale. Aici totul este o colaborare, o împărţire a sarcinilor. Ne alegem reprezentanţi şi în niciun caz stăpâni. Teoretic, orice funcţie ai ocupa într-un stat, ar trebui să respecţi exact acelaşi reguli ca toţi membrii acelui stat. Termenul de stăpân aduce cu sine o conotaţie de inegalitate care îl plasează automat pe unul mai sus decât ceilalţi.

Şi acum să o luam şi pe partea cealaltă. Eu când aud Alege-ţi cu grijă stăpânii simt cum mă zbârlesc aşa şi normal, ca orice alt român frustrat îmi vine să spun: Ia mai duceţi-vă undeva de profitori nesimţiţi, îmbogăţiţi peste noapte, mafioţii naibii ce sunteţi, care ne furaţi în fiecare zi şi ne faceţi ţara de … Îmi bag picioarele în voi şi în votul vostru nenorocit…

Şi am senzaţia că exact asta se urmăreşte. Cum se face că un slogan care ar trebui să ridice prezenţa la vot creeaza tocmai astfel de reacţii? Şi sunt sigură că nu sunt singura care a avut o senzaţie de respingere a clipului. Pentru cei care nu l-au prins la tv..iata minunea aci:

manipulare dom’le..manipulare!

I think I’m paranoid - Garbage

Steal me, deal me, anyway you heal me
Maim me, tame me, you can never change me
Love me, like me, come ahead and fight me
Please me, tease me, go ahead and leave me

Thanks

Diminutive

ce ma innebunesc dupa oamenii care folosesc diminutive….multe femei fac asta intr-adevar…insa se pare ca nici partea masculina nu se lasa mai prejos…cel mai tare m-a distrat atunci cand am auzit la cineva expresia “ma duc la baietei” =)) ha ha ha…cum adica te duci la baietei? nu ziceai ca vrei la toaleta….puteam sa jur…

diminutivele din meniu: de ce vrem tot timpul sa ne scuzam ca bagam in noi ca in niste saci fara fund? de ce mereu cerem ficatei cu mamaliguta? de ce suntem intrebati daca nu dorim si o ciorbita de vacuta…sau poate un paharel de vin…

alta categorie de dimunitive enervante..numele… Irinel..ce nume e asta, irinel? dar petrica? antonel?!

m-am saturat de diminutive… uitati banutii aici…sau…apelativele gen puiutz, guritza, iubitzel, ursuletz,iepurash etc…apoi mai sunt si urarile gen somnic usor pufos, mieros, mititel, scumpel, soricel cu roz pe el… (bleah)

si ma opresc aici ca nu vreau sa ma enervez duminica…

Hai…recita-mi ceva din Parazitii…

Parazitii…astazi m-am hotarat sa vorbesc despre ceva care ma macina de vreo doi ani de zile..ceva care pe multi ii va deranja..insa poate imi vor demonstra ca gresesc….astazi voi vorbi despre fenomenul parazitii. De fapt voi pune cateva intrebari…zic eu de bun simt la care astept cu nerabdare raspunsuri.

buna…cum te numesti? Mihnea (asta ca sa nu se simta vizat niciunul dintre cunoscuti) tu? arina…ce faci p-aici? pai uite am venit si eu sa beau o bere cu prietenii….bla bla..bla bla…si….ce mai zici…ce muzica asculti? pai..parazitii….rammstein…metallica… sau raspunsul poate fi altfel…parazitii…guta…salam si alte semipreparate….

Nu-mi amintesc ca in ultimul an sa fi cunoscut vreun tip care sa nu-mi fi recitat din parazitii…vine vorba de sa zicem….un prost care a facut nu stiu ce …evident prostie…la care replica inteligenta….nu este asa cum ati crede vreo concluzie scoasa din putul gandirii ci…pac..doua versuri de la parazitii..moment in care eu ar trebui sa cad pe spate…he he …e uimitor cum lumea candva recita versuri din …bacovia, eminescu, poe, arghezi etc…iar acum se invata parazitii…ca doar bine le zic baietii astia…acesti poeti ai vremurilor noastre…adaptare dom’le..totul sta in adaptare…post modernism..deh

N-am sa inteleg niciodata. cum pot oameni atat de diferiti pot asculte aceeasi muzica? cum este posibil ca un manelist sa asculte aceeasi melodie ca un rocker…sau ca un house-er sau r&b-ist…sau punker sau mai stiu eu ce natie de meloman. Credeam candva ca muzica pe care o asculti se identifica oarecum cu o parte din convingerile unei persoane, insa iata ca nu este asa…

Intotdeauna m-am ferit de lucrurile gen coelho…de operele…literare, muzicale, cinematografice etc….care au placut tuturor…ceea ce place tuturor este de cele mai multe ori un ceva superficial, neaprofundat..pentru ca altfel nu s-ar plia pe personalitatea atator oameni…cum poti tu…sa zicem…un tip cu facultate, cu master…sa asculti si sa te regasesti in aceleasi melodii ca pustiul din clasa a 8-a, ca mecanicul care iti repara masina, ca ala de iti curata geamurile, ca ala plecat in spania dupa capsuni, ca soferul de taxi, ca acela care trece pe langa tine pe strada….ca vecinul de scara sau ca ala de era sa te iei la bataie aseara in club cand erati amandoi prastie…

Scotocind printe versurile parazitii mi-am dat seama de o chestie. Cred ca am inteles de ce au atat de mult succes. Pentru ca se bazeaza pe frustrari. Ia sa vedem. despre ce vorbesc ei? Despre femeia iubita, despre femeia urata, despre violenta, despre libertatea romanului, despre sistem, despre coruptie, despre bani si cum se fac ei…In concluzie, despre frustrari…sau cum ar spune fanii lor mai infocati…despre viata….(pfff)

E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Insirând cuvinte goale
Ce din coada au sa sune.

Oricum, nu neg faptul ca unele melodii( sau in fine, poezii) semnate parazitii nu sunt demne de admiratie, ca spre exemplu jos cenzura sau citeste o carte…si poate si alte creatii merita atentie…

nu spun ca sunt niste artisti prosti sau ca ceea ce fac este de o calitate indoielnica…insa nu inteleg isteria asta care s-a creat in jurul lor, angrenand oameni de tot soiul…oameni pe care ii respect, oameni pe care ii urasc, persoane pe care nu dau doi bani si chiar cei pe care ii iubesc…

nu inteleg….

p.s nu am nimic cu parazitii in sine ci doar cu fenomenul…

Vama